Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘Lucica Boltasu’

Ce dulce-i cântarea 

Din neguri de timp ai venit într-o zi,
Din spații celeste, Rabuni,
Să mori pentru mine! De-atuncea, să ştii,
Nostalgic privesc mantia lunii!

Când noaptea se-aşterne pe lacul tăcut,
Străluce în taină, selena,
În suflet răsună un dor mai acut,
Ea-mi lasă pe brațe doar trena!

Sideful mă umple mai mult de mister,
Caut imnuri de slavă în umbre,
Cu cât mă afund, cu atât mai mult pier
Şi toate viziunile-s sumbre!

Dar zorii mă caută în bobii zglobii
De rouă căzută şi fină,
M-adună-n izvoarele Apelor Vii
Şi pune în mine Lumină!

Ce dulce-i cântarea ce vine de sus,
Când îngeri deschid partitura, 
Atuncea şi eu Îți dau slavă, Isus,
Căci mută nu poate fi gura!

Luceferi tresaltă pe bolta de-azur,
Dar Tu, Soare Sfânt, ești mai mare,
Ești Mielul din slavă și făr’ de cusur,
Ce dai lumii-ntregi vindecare!

Și eu, gârbovit de păcate, poveri,
Strigat-am plângând către Tine,
Isus, Adonai, Tu mi-ai dat noi puteri,
Ai pus duh statornic în mine!

De-atunci, când privesc răsărituri şi sori,
Văd haina cea albă de nuntă,
Pe Mirele Sfânt care vine pe nori
Şi îngeri în juru-I ce cântă!

Credința mă face să caut zi de zi,
S-ascult ce Cuvântul vorbește,
Să știți, taina vieții, sintagma “a fii”,
În Dragoste doar, se-mplineşte!

06/09/18, Deva- Lucica Boltasu

Read Full Post »

No automatic alt text available.

Se stinge în durere omenirea

Vedem calamități, gândim… blesteme!
Mas media “strigă tare-n difuzor”,
Ne tot mirăm că-ntreaga lume geme,
Sub grele juguri puse în “Cuptor”.
În orice punct pe glob aşezi privirea,
Că este vest, nord, sud sau răsărit,
Se stinge în durere omenirea
Și nu-i un semn că răul s-a sfârșit.

Ce plânset şi ce jale se aude?
Din când în când sodomele dispar,
Asemenea, gomorele zălude,
Sucombă inundate sau, în jar.
Strigat-a cerul de atâtea veacuri,
Să nu se rupă omul de Cristos,
Căci pentru decadență n-are “leacuri”
Chiar dacă este el bisericos.

Din când în când mai cerne cu suspine,
Lăsând să cadă ploile de har,
Iar pe acel ce cu regrete vine,
Îl curățește-n sânge, la Calvar.
Oo, biet pribeag, priveşte-n jur pământul, 
Din oaza verde, ce a mai rămas? 
Ai ignorat chemarea şi Cuvântul,
Ce îți vorbea cu duioșie-n glas!

În ce cuptor ne mistui, Doamne, Tată
Şi ce potop mai dai peste popor?
Îndură-Te de noi, Te rog, ne iartă, 
Căci rănile din duh şi trup ne dor!
Atâtea vieți jertfite pe altare,
Copii, bătrâni şi tineri au pierit,
Revarsă Doamne sfânta îndurare,
Peste acei ce Te-au respins vădit!

Acum când sfâșie-n carne disperarea,
Când sufletele plâng în agonii,
Le dă Isuse Doamne, deşteptarea
Şi dorul pentru cer şi veşnicii!
Iar nouă, (spectatori) ne dă azi minte,
Să nu uităm că nu suntem mai buni,
Doar harul Tău şi mila de Părinte,
Ne-a ocrotit, dar nu suntem imuni.

Vedem calamități, gândim… blesteme!
Mas media “strigă tare-n difuzor”,
Ne tot mirăm că-ntreaga lume geme,
Sub grele juguri puse în “Cuptor”.
Putem oricând cădea sub grea pedeapsă,
De nu suntem pe cale veghetori,
Trezeşte-te, a Domnului Mireasă,
Mirele vine în curând pe nori!

27/07/18, Barcelona- Lucica Boltasu

Read Full Post »

Trăind pentru cer

În hora durerii ne-ncingem ades,
Cu sufletul plâns, cerem milă, 
În holdele vremii-am sădit, am cules,
Voit, neștiut sau cu silă!

Şi oricât de mult ne căim, este cert,
Că lumea e doar o himeră,
Trăim într-un trup fără spirit, inert,
O stare în fapt, efemeră.

Clepsidra își varsă secundele-ncet,
Spre-o lume şi-un timp fără margini,
Mă scutur de ani, zi de zi mai ascet,
În cartea vieții-ntorc pagini.

Nu vreau să citesc ce-am trăit, ce-am sperat,
Prea multă tristețe răzbate, 
Din vis de copil, mai nimic n-am aflat,
Doar vid şi lunatice șoapte.

Amăgiri peste tot, chiar iubirea s-a stins,
Sub falduri de rău şi minciună,
Doar dorul de cer e acum mai aprins,
Doar Domnul mă ține de mână!

Cu greu merg pe cale şi paşii mă dor,
Mai singur sunt ca niciodată, 
Isuse, revino, revino pe nor
Şi rupe-mă-n grabă de vatră!

Desparte țărâna de duh, mai curând,
Căci tare mă strânge şi doare, 
Un abur să fiu, să mă-nalț tremurând,
Mai sus, cât mai sus, înspre Soare.

Să uit de tristeți și de plâns şi de dor,
Când Doamne, mă chemi din genune,
Trăind pentru cer, să învăț ca să mor,
Cu tot ce nu-i demn pentru Tine!

Lucica Boltasu

29/06/18, Barcelona- Lucica Boltasu

Foto Ionut

Image may contain: sky, mountain, outdoor, nature and water

Read Full Post »

Image may contain: text

Lucica Boltasu

April 14, 2016 ·

 Cristos a înviat din morți!

Se scutură luna în tremur lugubru
Şi noaptea vibrează-n acorduri fierbinţi,
Trădarea mocneşte în sufletul sumbru,
De Iudă tocmită pe treizeci de-arginţi…

Cu ochii spre ceruri, în grea suferinţă,
Cu inima-i stransă se roagă Isus,
Sărutul trădării, e dat ca sentinţă,
Se-apropie momentul să fie răpus.

Un fiu S-a născut într-o breaslă modestă,
Un simplu tâmplar şi totuşi Preasfânt,
Adus-a cu El, trăirea celestă,
Iertarea supremă, şi-un nou legământ…

Cu sufletul strâns, în tristeţe de moarte,
Paharul durerii aşteaptă să-l soarbă,
Primirea cu lauri, acum e departe,
Cinci zile trecut-au, iar gloata… e oarbă.

Cu palma străpunsă, pe crucea ruşinii,
În chinuri amare se stinge Isus,
Tot cerul suspină, se uscă măslinii,
Când Isus se lasă de cuie străpuns.

Şi fiara răgneşte în strigăt de moarte,
Acum înţelege că el e tâlharul,
De veacuri e scris în a cărţilor Carte,
Prin jertfa pe cruce, primit-am noi harul.

Se rupe în Templu perdeaua în două,
Pământul tresare şi pietre-au crăpat,
Se-aude o voce zicând:”Pace vouă!”
Mormântul e gol…„Cristos a înviat!”

17/04/2011, Barcelona-Lucica Boltasu

http://www.youtube.com/watch…

Read Full Post »

15822731_1258056277565767_200110986695391828_nAș vrea să spun atâtea prin cuvinte,
Dar mă învârt în jurul lor, gândesc,
Cu ce-aş putea descrie bunătatea,
Ce-a revărsat-o Tatăl meu ceresc?
Cu ce pot să compar a Sa-ndurare,
Față de omul pervertit și rău?
Nimic nu poate-aduce bucuria,
Pe-acest pământ, doar bunul Dumnezeu!

Și dacă stau și judec efemerul,
M-ar întrista la culme, fără El!
Nu aş vedea mai sus de nori, seninul
Și viața mea ar fi un carusel.
Prin văi de plângeri mi-aş trăi clipita
Și n-aş zâmbi când zorile apar,
Dar cu Isus alături pe cărare,
Știu că trăirea mea nu e-n zadar.

Și-am înțeles în scurta-mi alergare,
Că de-am cunoaște totul, n-am putea
Purta poveri, eșecuri și durerea
Ce viața pământească are-n ea.
În limitări primim înțelepciunea,
De-a ne încrede-n Domnul, în Cuvânt,
Căci multe ar mai fi să ni se spună,
Dar am rămâne fără de avânt.

Când vijelii frământă astă glie,
Când valuri bat ca să sfărâme duhul,
Un curcubeu se-ntinde-n arcuire
Și soarele aprinde iar văzduhul.
El amintește iar de promisiunea
Ce ne-a făcut prea Sfântul El Shadai,
Căci a văzut în noi nescultarea,
Dar ne-a croit un drum curat spre rai.

Suntem pe pragul dintre azi și mâine,
Clepsidra vieții-şi picură prezentul,
Răsună orologii-n depărtare,
Treziți-vă, acum este momentul!
Pășim în noul an, cu bucurie,
Mai este loc și pentru Dumnezeu?
Câte bagaje luăm din cel ce trece
Și cât avem în noi pe Fiul Său?

Dacă în tine, prieten, nu-i iertare,
Dacă viața ta e-un compromis,
Isus Cristos te cheamă azi la cruce,
Nu amâna și nu rămâne-nchis!
Deschide azi zăvoarele ființei
Și duhul ți-l proşterne, e târziu!
Viața se măsoară în secunde,
Alege cerul cât ești încă viu!

Iar dacă încă spui că mai e vreme
Și speri ceva mai bun în noul an,
Nu te-amăgi, nu știi ce va fi mâine,
Iar planul tău putea-va fi în van!
Pornește înainte cu credință
Și mulțumește Tatălui din cer,
Că ne-a lăsat o ușă de scăpare
Din traiul pământesc și efemer.

Ce viziuni, ce planuri ai în minte?
De te frămânți de ani, să le-mplineşti,
Să înțelegi că te conduce eul,
Ce nu dorește ca să te sfințești.
Dar tu ascultă susurul subțire,
Ce Duhul Sfânt revarsă ne-ncetat,
În calendar când vei întoarce-o filă,
Cu “La mulți ani!”, să spui: “Răscumpărat! “

31/12/16, Deva- Lucica Boltasu

 http://confluente.ro/lucica_boltasu_1483195443.html

15841738_10210754932043294_2086176153_n

Read Full Post »

15078916_1259047930808571_367090237316500351_n36320_318450758221007_1306026576_nMULTUMIREA

Mulțumesc pentru ziua în care
M-ai privit cu atâta iubire,
Pentru milă, iertare, uitare,
Ce-a creat omul nou, în sfințire.
Mulțumesc pentru planul salvării
Ce-a inclus și ființa-mi căzută,
Apucând mâna-ntins-a-ndurării,
Duhul Sfânt m-a făcut o redută.

Mulțumesc, întreita putere,
Netezește cărarea spre slavă,
Chiar de sunt închistat în durere,
Tu din fân mă transformi în otavă.
Tu mi-ai dat o natură divină,
Prin Isus, Fiul Tău preaiubit,
M-ai cules dintr-o lume străină,
Ca să fiu transformat, mântuit.

Mulțumesc Domnul meu pentru viață,
Pentru aer și apă și pâine,
Pentru Slova ce zilnic mă-nvață
Să privesc cu nădejde spre mâine.
Să nu uit că acolo în zare,
Chiar de-s nori mai există lumină,
După ploi curcubeul răsare,
După vânt ziua e mai senină.

Mulțumesc pentru pace, Părinte,
Pentru daruri și roade și har,
Te slăvesc în aduceri aminte,
În prezentul născut din calvar.
Numai Tu ești Acela prin care,
Pot zâmbi chiar de-i greu pe pământ,
Ești parfumul ce șade-ntr-o floare,
Ești balsam și iubire și cânt.

Mulțumesc că în clipele grele,
Ai știut să-mi vorbești Domnul meu,
M-ai purtat pe-al Tău braț către stele,
Mi-ai șoptit cu mult drag: “Fiul meu!”
Și acol’ printre aștrii, ființa,
Ce cândva se frângea sub poveri,
A primit ca armură, credința,
Înnoind omul vechi ce-am fost ieri.

Mulțumirea e-o inimă care
Smerită, așteaptă-n tăcere,
E harul ce naște izvoare,
Cu-arome de lapte și miere.
E gândul la Țara promisă,
Nădejdea-ntr-o viață de-apoi,
E Calea ce încă-i deschisă,
Pe care pășim amândoi.

16/01/16, Barcelona- Lucica Boltasu12194620_701010196665654_6026120266331117542_o

 

Read Full Post »

 

1396955_434810356671631_5098000429402294387_o

10921780_849404985106203_1164600194_n

Stăpân e El, Emanuel!

Doare clipa, viața, doare dimineața, 
Doare înserarea, râsul, întristarea,
Doare iota, rândul, vorbirea şi gândul
Dar prin milă mare, dragoste-ndurare,
Dumnezeu Preasfântul, a lăsat Cuvântul, 
Duhul, ca cetate, s-avem libertate,
Ne dă îndrumarea şi îmbărbătarea.
Există un soare chiar în încercare!

Dincolo de nori, ne-aşteaptă splendori,
Bucurii eterne…Când clepsidra cerne
Lacrima durerii, Domnul mângâierii
Ne este aproape, vrea ca să ne scape,
De temeri, de gânduri…Subtil, printre rânduri,
În Cartea cea Sfântă, Duhul Sfânt cuvântă,
Ne redă speranța, ne-nnoieşte viața,
Inima tresare…Da, poate că doare

Suflul, respirația, însă Revelația
Spune de credință şi de biruință…
Aleg să fiu tare chiar şi-n încercare,
Căci nădejdea-i vie, ea-mi dă bucurie,
Când Domnu-i cu mine, totul este bine, 
În El e puterea, pacea, mângâierea,
Adevăr, Lumina, Calea spre grădina
Ce-am lăsat odată…Voia Lui de Tată,

Să se facă-n toate! Celui ce nu poate
Să rabde ocara, El să-i ia povara,
Să-l pună pe munte, glasul să-i asculte.
Eu Te rog fierbinte, Domnul meu, Părinte,
Luminează-i fața, seara, dimineața,
Inima-i noieşte, duhul îi sfințeşte,
Ca să ştie omul ce este atomul
Şi privind spre Tine, cuprins de ruşine,

Să îngenuncheze, să Te venereze,
Căci primit-am harul, ieslea şi Calvarul,
Prin Isus Cristosul. Astfel, păcătosul, 
Din sfântă iubire, are mântuire.
N-a cerut răsplată Isus, niciodată!
S-a jertfit Mesia, pentru ca solia,
Să străbată zarea, să ducă chemarea
Înspre pocăință. Şi orice ființă

Ce-i aude glasul, să facă popasul
La crucea ruşinii. Căci Tatăl Luminii
Va spăla de zgură. O materie pură
Se va contura prin voința Sa,
Dumnezeu Preasfânt, prin al Său Cuvânt,
Ne dă azi putere, pace, mângâiere,
Cât ar fi de greu e cu noi mereu,
Credința-i liantul ce leagă înaltul,

De materia rece… Şi porunci sunt zece,
Decalogul spune să faci fapte bune,
Să-ți cinsteşti părinții, sfânt să fii ca sfinții,
Să trăieşti în pace, ce e rău, nu face!
Să fugi de păcate, dă întâietate
Celui ce-i cu tine, ca să-ți meargă bine.
Dumnezeu iubeşte dar şi pedepseşte,
El face dreptate, de aceea, frate,

Nu uita solia ce-a transmis Mesia:
Ce ție nu-ți place, altuia nu face!
Roagă-te creştine, Domnul e cu tine,
Chiar dacă mai sângeri, văile de plângeri,
Dăltuiesc şi taie, inima înmoaie,
Trupu-i suferință, Duhul, biruință,
Capeți bucurie în statornicie
Şi înțelepciune, ce sfântă minune!

Aleg să fiu tare chiar şi-n încercare,
Căci nădejdea-i vie, ea-mi dă bucurie,
Când Domnu-i cu mine, totul este bine, 
În El e puterea, pacea, mângâierea,
Adevăr, Lumina, Calea spre grădina
Ce-am lăsat odată…Voia Lui de Tată, 
Să lucreze-n mine! Doamne, vreau cu Tine,
Sus în cer să fiu! Domnul meu e viu!

Priceperea-apare doar când eul moare
Şi Stăpân e El, Domnu-Emanuel!

LUCICA BOLTASU Barcelona 01/14/2015150194_438356399650360_8300700099622123769_n

10178103_241165436074846_8183091455232503496_n

 

Read Full Post »

10911216_426543760835333_3936956035973830489_oLa cumpăna-ntre ani…

În rugăciunea mea de azi, vreau Numele să Îți slăvesc,
Eşti Salvatorul meu, Isus şi pentru-aceasta-Ți mulțumesc,
Te laud pentru jertfa Ta şi pentru planul de salvare,
Domn şi-mpărat, Emanuel, eu mă supun poruncii Tale!
Prieten bun, Tu m-ai făcut moştenitor a celor sfinte,
Prin Tine-s fiu de Dumnezeu şi pot să-Ți spun cu drag, Părinte,
Neprihănirea mea Tu eşti, prin sângele vărsat pe cruce,
Cu rugăciunea împletesc, dorul ce-n slavă mă conduce.

 

Tu îmi eşti sursă, mă-ngrijeşti, prin Tine am azi plinătate,
Îmi vindeci trupul, duhul meu şi sufletu-mi îl faci cetate,
Vreau sentimentele şi mintea şi tot ce sunt ca om, să fie,
În slujba Ta, preasfinte Tată, ici pe pământ şi-n veşnicie.
Păstor preabun, Sfătuitor, Tu îmi eşti pace şi lumină,
Îmi dai victorie când mi-e greu, mă curățeşti de orice vină,
Vină Împărăția Ta şi voia Ta să faci în toate,
Precum în cer şi pe pământ, căci Tu eşti Dumnezeu ce poate.

Arată-mi locul pregătit în viața mea, pentru slujire,
Să pot să Te înalț Isus, cu bucurie şi iubire,
Purtarea mea, vorbirea, gândul, spre slava Ta s-aducă rodul,
În Adunare şi-n afară, să Te cunoască tot norodul.
Conducătorii Casei Tale să fie plini de Duhul Sfânt,
Să pui în ei înțelepciune, cu har să spună din Cuvânt,
Dă-le tărie în lucrare, protecție şi călăuzire
Şi sănătate ca să poată îndeplini a lor slujire.

 

Binecuvântă Tu poporul acum la cumpăna-ntre ani,
Cu tot ce ştii că e nevoie, sfințenie, sănătate, bani,
Fereşte-ne de bârfă Doamne, gâlceavă, pismă, clevetire,
C-un duh statornic ne-nnoieşte, smerenie, pace şi iubire.
Pe toți acei incluşi în planul măreț, perfect, de mântuire,
Binecuvântă-i să-nțeleagă, să Te accepte, cu grăbire,
Căci tot ce-i efemer se trece şi ce-i trecut n-o să mai vie,
Dar cine-i ancorat în Domnul, va dăinui o veşnicie.

 

Aşează-Ți mâna peste țară, peste conducători, Mesia,
Să cârmuiască cu iubire şi-nțelepciune, România,
Poporul ce-i creştin de nume, cu-adevărat să Te cunoască
Şi-n Adevăr, cu-ncredințare, în dragoste mereu să crească.
Lumea întreagă să aleagă, să îşi dorească-mpărăția,
În care Împărat e Domnul Isus Cristos. Primind solia,
Orice-nnoire, ani, decenii, sub flamura Iubirii Sfinte,
Va propăşi căci mare-i harul şi-oblăduirea de Părinte!

 

La brâu ne pune adevărul, cu-armura Duhului ne-mbracă,
Iar platoşa neprihănirii şi evanghelia păcii facă,
Ca sabia Duhului şi brâul ce adevăru-nfățişează,
S-aşeze coiful mântuirii peste o conştiință trează.
Cu rugăciuni de mulțumire, cu duhul plin de Duhul Sfânt,
Să ne-nchinăm în orice vreme cât mai trăim pe-acest pământ,
Să ne dorim cu-ardoare cerul şi mântuirea căci Cristos,
Cu dragoste binecuvântă când se căieşte-un păcătos.

 

În rugăciunea noastră azi, vrem Numele să Îți slăvim,
Eşti Salvatorul nostru drag şi pentru-aceasta-Ți mulțumim,
Te lăudăm pentru jertfire şi pentru planul de salvare,
Domn şi-mpărat, Emanuel, noi ne supunem voii Tale!
La umbra aripilor Tale găsi-vom adăpost mereu,
Căci Tu trimiți oştiri de îngeri ca să ne apere la greu,
Numele Tău chemăm Isus, Tu ne răspunzi căci ne iubeşti,
Ne saturi cu o viață lungă, căci mântuirea ne-o doreşti!

31/12/2014, Deva-

LUCICA BOLTASU10881700_835140649879754_6186610082042393720_ncumpana (1)

Read Full Post »

10402577_660174367385729_4548968849662281059_n

Laudă lui Dumnezeu!

Nu eu sunt cel care adună
Pe cei pierduţi, ci Dumnezeu!
Eu răspândesc Vestea cea Bună
Şi vreau ca orice om să spună
De Harul Lui, în dreptul său!

1924334_536746493118556_6472063151317740725_n

Nu eu schimb inima de piatră,
Lucrarea-aceasta n-o fac eu!
Eu pot să spun că am un Tată,
Ce nu mă lasă niciodată
Şi-Acela este Dumnezeu!

10309342_665093506893815_8798517360683158020_n

Nu eu dau binecuvântare
Şi nici viaţa pe pământ!
Tot ce există azi sub soare,
Este creaţia Celui care
Făcut-a totul, prin Cuvânt!

10353623_660174387385727_905549846847893652_n

Nu eu, nu eu am merit Tată,
Ci Tu, Cel veşnic, Cel ce Eşti!
Îţi mulţumesc încă o dată…
Iubirea Ta nemăsurată,
Îmi spune cât mă preţuieşti.10380893_536741193119086_1570186718377776507_n

Nu eu sunt centrul existenţei,
Chiar dacă lumea spune-aşa!
Atribui totul omniscienţei,
Lui Dumnzeu şi-omnipotenţei,
Ce-a modelat fiinţa mea.
10384761_536743346452204_8380944642754294069_n
Doar El Saddai, merită slava,
El Elohim, Yehova Iire!
Sunt trecător, sunt ca otava,
Dar Tatălui voi spune Ava,
Când voi pleca-n nemărginire.

10355722_767940926601319_4201343088365573571_n

Yehova Shalom, pacea-Ţi sfântă
Îmi dă tărie-mi dă avânt,
De-aceea inima îmi cântă
Şi cu putere ea cuvântă,
Spunând de har şi legământ.

10553596_536742996452239_6126652405406570914_n

Şi de-oi pleca cândva Acasă,
Voi ştii că Te-oi vedea Isus!
La Marea Nuntă-om sta la masă,
Tu, Mire Sfânt, cu-a Ta Mireasă,
Ne-om bucura nespus, nespus!

10408605_811732775538027_1956959810096808355_n

LUCICA BOLTASU 25/07/14, Barcelona- 

 

Read Full Post »

2012_interesting_tree-500x332

Voia Domnului

În tot ce sunt văd binecuvântare,
Chiar şi atunci când viaţa pare grea,
Căci nu e zi lăsată la-ntâmplare
De Dumnezeu şi tot ce e sub soare,
Îşi are rostul doar prin voia Sa.

Că sunt urcuşuri, că mă cobor, El ştie,
De-aceea ochii mi-i ridic spre zări,
În încercări, gândesc la veşnicie
Şi mă-ntăresc, Fiinţa Lui e vie,
Căci mă veghează şi îmi dă puteri.

Când cei mai mulţi şoptesc că sunt blesteme,
Atunci când rana sapă-n trupul meu,
Eu le răspund că nicicând nu m-oi teme,
Că tot ce-i pe pământ are o vreme
Şi-un rost ce-l ştie numai Dumnezeu.

Doar El, Preasfântul ştie ce lucrare,
Ce rol ne-a dat şi ce valoare-avem,
De-aceea-accept această prelucrare,
Căci transformarea-ntotdeauna doare,
Mă-ncred în El, mă-ncred şi nu mă tem!

Ce-i ne-nţeles de om, e-o provocare…
Cel credincios se-ncrede-n Dumnezeu,
Dar cei mai mulţi vorbesc cu-apostrofare
Şi nu găsesc cuvânt de-mbărbătare
Pentru sărmanul ce-a ajuns la greu.

Cunosc că nu-i nimic în omenire
Găsit curat, de-aceea Dumnezeu,
În planul Său perfect de mântuire,
Alege oameni înspre şlefuire
Şi-i modelează după placul Său.

LUCICA BOLTASU  26/07/14, Barcelona-

1466257_611931475539813_191000278_n

Read Full Post »

Older Posts »