Compozitor: Nicolae Moldoveanu Aranjament muzical: Sabin Pautza Înregistrare live din concertul “Cântările Harului”, susținut de corul și orchestra Consonantis, în 05/11/2016, la Cluj-Napoca.
1.În umblarea mea prin lume, Prin ispitele haine Peste tot Isuse, Doamne Numai harul Tau ma tine.
R: /:Numai harul, numai harul Ma pastreaza ne-ncetat El ma face, el ma tine Credincios cu-adevarât.:/ 2. Pe cararea curatiei Si în lupta spre mai bine d Sa ma tin nu pot, ci-ntruna Numai harul Tau ma tine.
3. Când as vrea s-ascult Cuvântul Sa-l primesc cum se cuvine, Vad cum totu-mi sta-mpotriva Numai harul Tau ma tine. 4. În lucrarea Ta preasfânta Unde m-ai chemat pe mine Cât e de putina roada! Numai harul Tau ma tine. 5. Orisicând si-n orice stare Doamne, îndraznesc la Tine Si-n cadere si-n ‘naltare Numai harul Tau ma tine
Cine nu a auzit de fratele Niculiță Moldoveanu ? În anul 1979, împreună cu soțul meu, Pavel, am avut harul să îl vizităm în casa dânsului, la Sibiu. Când am ajuns, aveam impresia că îngerii Domnului erau prezenți și înconjurau casa. În duhul meu era numai veselie și cântec. Am simțit prezența divină. Cu un zâmbet ceresc, sora Moldoveanu ne-a invitat să intrăm în casă și am pășit înlăuntru în sunetul muzicii. Fratele Niculiță cânta la orgă. Fața îi era senină, vocea era blîndă și cu un zîmbet ceresc cânta cântările veșniciei. Îndată, ne-am contopit cu prezența cerului, care era peste casa lui. Avea pregătite două scaune pe care să stăm și ne-a spus : ,,Eu am cîntat deja 10 cîntări Domnului, acum am să cînt și pentru voi…”
Și așa, privindu-ne blând a început să ne povestească : ,,Într-o zi, Domnul mi-a spus : ”Cânți pentru toată lumea și Mie nu-Mi cânți…” A fost momentul în care, în duhul lui, a înțeles vocea Lui și a luat hotărârea să-I cânte Domnului, câte 10 cântări în fiecare dimineață, la ora 5, când răsuna doar cântecul păsărilor și cîntarea lui, care se îndrepta spre ceruri. Și simțea prezența Domnului, care îi primea jertfa de dimineață. Casa dânsului era plină de cărți cu cântări și dînsul ne-a povestit cum fiecare cântare avea istoria ei.
Soțul meu, pe lângă multele daruri pe care le are, are și darul de a cânta la orgă astfel că, în ziua aceea a cântat împreună cu fratele Moldoveanu mai multe cântări și ne-am bucurat mult împreună de părtășia sfinților. ,,În ziua în care m-au arestat – a început fratele Niculiță să ne povestească – am fost dus într-un birou la Securitate. S-au adunat cu toții acolo și au început să mă amenințe : ,,De aici n-ai să mai ieși, n-ai să găsești nici milă, nici înțelegere, nici îndurare. Duceți-l în celulă !,” M-au dus într-o celula de 2/3m, cu 4 paturi suprapuse. Deși era amiază, soarele nu ajunsese pînă în celula mea și era foarte întuneric. M-am dus într-un colț și am început să plâng și să-I mulțumesc Domnului pentru harul acesta de a suferi pentru El. Nu făcusem nimic, nici măcar nu vorbisem împotriva regimului sau conducătorilor țării, nu jignisem pe nimeni, nu eram certat cu nimeni și, totuși, eram acolo… Spre seară a mai fost adus cineva în celulă, arestat că se găsiseră la el doi cocoșei, două monede de aur vechi. Omul a rămas foarte surprins că sunt arestat pentru credința mea în Dumnezeu dar, după un foarte scurt timp m-a părăsit. Rămas singur, m-am întins pe pat, dar liniștea a fost întreruptă din nou de gardianul care mi-a bătut la ușă : ,,Ce, te-ai culcat ? Tu nu știi că trebuie să respecți regulamentul ?”. Nedumerit, l-am rugat să-mi spună despre ce regulament vorbea, pentru că eu nu-l văzusem, datorită întunericului din celulă. ,,Care regulament ? Nu-i voie să te apropii de pat, numai în momentul în care se dă stingerea !” M-am conformat ordinului și nu m-am mișcat de acolo nici atunci când am auzit câteva bătăi de toacă, pentru că nu știam că acesta este semnalul ,,stingerii”. După un timp, mi-a ordonat să mă culc. M-am uitat la mine : toate hainele îmi erau albe și am înțeles motivul : pereții erau dați cu praf pentru paraziți (DDT) și hainele mele negre semănau foarte bine acum cu cele ale unui morar. Eram flămând, nimeni nu-mi adusese mâncare. Dimineața, ei mă luaseră de la masă, în timp ce-mi serveam ceaiul, iar soția mea a rămas așa de surprinsă că nici nu s-a gândit că voi avea nevoie de supliment așa că, în seara aceea, m-am culcat flămând. După câteva săptămâni, timp în care nu mi-am retras și nici nu mi-am schimbat declarațiile am fost dus la Cluj, unde am fost judecat de Tribunalul Militar”.
Timp de 5 ani, fratele Moldoveanu a fost mutat din celulă în celulă și anchetat zilnic, dar a rămas statornic în credință. În cei 5 ani de închisoare a primit de la Domnul circa 350 de cântări pe care, fără hârtie, fără creion, dar cu multe repetiții și exerciții zilnice, le-a reținut pe toate. Nu toate cântările lui au fost despre suferință ci multe au fost de laudă, mulțumire sau despre jertfa Domnului Isus. ,,Cântarea este un har, un dar al lui Dumnezeu pentru alinarea suferințelor”, spunea fratele Moldoveanu. În cei 5 ani nu a avut dreptul nici măcar la o singură scrisoare acasă sau de acasă. A luat însă totul ca din mâna lui Dumnezeu : ,,Nu fac pe eroul, dar știu că nici un fir de păr nu cade fără știrea Tatălui. Știu că cei care m-au închis au fost unelte în mâna Lui și știu că, prin tot ce m-a trecut, a vrut să mă crească, să desăvârșească în mine lucrarea ,,omului cel nou”, afirma fratele.
Într-o zi, nişte fraţi din SUA s-au gândit să-i facă o bucurie şi l-au dus în câteva biserici din Europa. În acest turneu s-au oprit într-o capitală, la cel mai mare hotel – Hilton. Când fratele a intrat şi a văzut tot luxul de acolo, toată mâncarea şi tot ceea ce ochiul român rar poate vedea, privind cele 5 stele ale hotelului a exclamat : „Atâtea stele şi nici un soare !” Dezamăgirea fratelui a fost că toţi banii se puteau cheltui pe tipărirea de cărţi, pe ajutorarea săracilor şi alte lucrări duhovniceşti.
Prima zi a fost în regulă. A doua zi a rezistat. A treia zi s-a simţit ca la Gherla. Şi din a treia zi a început : „Vreau lângă fraţi !”. Nimeni nu putea sta de vorbă cu el, pentru că voia lângă fraţi. „Vreau să mor între fraţi, nicidecum între stele !” După un drum lung, au ajuns la o biserică. Bucuria a fost mare şi serviciul din adunare s-a prelungit, pentru că era între fraţi. Acela era mediul lui. Cu siguranță că, dacă ar fi avut de ales între Hilton singur şi Gherla cu fraţii, ar fi ales Gherla.
Cântările dânsului au impresionat și continua să aibă un profund impact chiar și asupra generației tinere.
În Canada, Liliana Balcan, o soră care iubește cântarea și, în mod special, cântările fratelui Moldoveanu, a înregistrat zeci de cântări de-ale dânsului. În numărul viitor vom avea mai multe informații despre website-ul sorei Liliana. Pe lângă o scurtă Enciclopedie biblică, un Dicționar biblic și câteva volume de Meditații zilnice, fratele Nicolae Moldoveanu a compus peste 3000 de cântări și a pus pe melodie câteva sute de poezii scrise de Traian Dorz, Costache Ioanid și alții. După mulți ani de persecuții și prigoane și-a continuat activitatea la Sibiu, într-o discretă modestie, slujind lui Dumnezeu și fraților săi din România, până când Domnul l-a chemat acasă, la 12 iulie 2007. A lăsat în urmă un model demn de urmat precum și exemplul că se poate trăi sfânt chiar dacă nu ai casă sau bogăţii materiale, dar ești bogat spiritual. Iată doar cîteva din cîntările sale : ,,Ce- ar fi făptura-mi fără tine”, ,,Odată L-am văzut trecând”, ,,Iartă-mă, iartă-mă, Dumnezeul meu”, ,, De dorul Tău Isus iubit”, ,,Din tine am venit iubire”, ,,Mi-e dor de veșnicie”, ”Mi se bucură inima-n Domnul”, ”Facă-mi-se totdeauna” si multe altele.
Volumul 1 din Cântările Harului de Nicolae Moldoveanu conține cântări compuse în temniță între 1959-1964. E vorba de 361 de cântări compuse fără hârtie și creion, doar cu suportul memoriei. Acest volum de cântări a fost tipărit într-un număr limitat de exemplare, tiraj epuizat demult. Ar fi de dorit ca aceste cântări să nu rămână roabe unor mijloace limitate de distribuire, așa cum este o carte, în acest binecuvântat an 2013 de la întruparea Celui pentru care au fost compuse, ar fi de dorit să fie publicate gratis pe internet. Consider că atât timp cât nu se găsește o soluție pentru distribuirea pe scară largă a acestor cântări, nici chiar pentru distribuirea cu mijloacele bunicilor (la hârtie și carte mă refer), a face publice textele și melodiile acestor cântări este o eliberare a lor din temnițele de carton și celulele de hârtie. Fratele Ioanid își socotea cântările porumbițe pe care le lăsa să zboare pentru a mângâia hulubărește pe cei la care ajung. Acest lucru îl fac și eu acum aici: public adresa de blog pe care de câteva luni am pus integral Cântările Harului volumul 1. Cântările Harului, volumul 1 Dacă cineva se va simți deranjat de ceea ce fac eu aici să protesteze la autorități, începând de la Cele mai înalte. Promit că atunci când voi vedea aceste cântări publicate integral în orice alt loc pe net, eu mă voi retrage bucuros.
Căci doar Tu-mi dăruieşti liniştea Îmi conduci paşii pe calea vieţii Calea ce duce la Dumnezeu.
Pe braţul Tău mă simt mereu păzit şi ocrotit Păcate, griji şi îndoieli Tu mi le-ai mântuit Pe drumul vieţii noi condu-mă Tu Prin harul Tău vreau să rămân mereu copilul Tău.
Dragostea Ta îmi umple viaţa Mă-ntăreşte-n necaz şi-n dureri Căci în sângele Tău de pe cruce Mi-ai dat Doamne iertarea pe veci.
Iar în inima mea zbuciumată Vino Doamne şi dă-mi pacea Ta Locuieşte Tu, Doamne, în mine Călăuză fii Tu-n viaţa mea.
…..Nu-i har mai sfant decat acela: sa fii cu Domnul si cu-ai Sai In rugaciune si-n cantare si-n lacrimi langa fratii tai. Cor: /: Oriunde-s ei, fa tot si du-te! Oricati sunt ei, fa tot si stai! Oricum sunt ei, fa tot si cauta-i, Caci unde-s ei, e-un colt de rai.
9 Responses to La adunare cu fratele Niculita Moldoveanu (dec. 2006, o ora de film)
V
Multumesc D,este o mare surpriza sa-l mai auzim pe fr.Niculita .
B
Dane, te rog sa mai pui daca ai,asemenea filmulete cu fratele Moldoveanu.
VB
Sora V, sa stiti ca atunci cand am postat aceste filmari, m-am gandit la voi, la cei plecati, la cei care odata ati fost in partasii cu fratii din tzara si acum sunteti departe, peste mari si tzari. Daca prin asta va fac o bucurie, va spun ca m-am gandit shi chiar la dumneavoastra personal.
Sa avetzi Har.
Salutari lui Caius.
Spunetzi-i ca poate folosi liber materialele de pe “vestea buna”.
d.
S.E.
ce dor ne e sa il mai vedem printre noi si sa ii cantam impreuna lui Dumnezeu..multumim Lui pentru asemenea frati,si asemenea momente pretioase…
VB
[…] bucătăria, baia, camera de oaspeţi şi inimile deschise ale fraţilor care şi-au deschis casa. Un frate în casa căruia a fost adunare zeci de ani spunea:”..nici oamenii nu au pus becurile pe un […]
E
Frumoasa comuniune pe principiul Matei 18:20. Ce frumos e sa-i vezi stransi pe frati in jurul “Domnului fratilor Sai”, liberi de orice influenta omeneasca/eclesiastica. Slavit sa fie Domnul!
VB
…și e atât de simplă! Dacă domnul ne-ar fi încărcat cu poveri: ”faceți aia!”, faceți și aialaltă!”? ar fi fost greu. Dar majoritatea poruncilor lui ”nu sunt grele”, să nu le faceți, e o odihnă. Dacă ne-ar fi poruncit să-I facem temple, ne-ar fi spus cu siguranță cum să fie. Ne-a spus însă să-I fim temple și ne-a spus și cum. Libertatea Duhului e darul cel mai prețios garantat de constituția împărăției ai cărei cetățeni am devenit.
Pe langă cântări a scris mult mai multe meditaţii. Personal cred ca meditaţiile au o încărcătură duhovnicească şi un mesaj mult mai adănc decât cântările.
A fost testat odată deun frate drag, care a trecut pe la el la plecarea într-un circuit:
“Măi Niculiţă, nu-s prea multe cântări?”
La întoarcerea fratelui din circuit, i s-a raspuns cu cântarea de mai jos:
la o mustrare blândă se răspunde cu o cântare duhovnicească.
Iată aici versurile:
Nu-s prea multe cântări, nu-s prea multe cântări, să Te-nalţe Isuse prin lume nici condei şi nici grai să cuprindă-n chemări ) bis
cât de dulce şi sfânt e-al Tău Nume. ) Nu-s prea multe cântări, nu-s prea multe cântări, ca s-aprindă în inimi iubirea, să le ducă curate spre-a-cerului zări, \.. să primească deplin fericirea.) Nu-s prea multe cântări, nu-s prea multe cântări, despre har, adevăr şi lumină, despre-a-Tale eterne şi sfinte-ndurări )*.
şi nădejdi ce-n curând o să vină. )
Nu-s prea multe cântări, Nu-s prea multe cântări, despre crucea şi jertfa-Ţi slăvită; ele-arată mai limpezi şi drepte cărări ) spre-a vieţii Cetate-nsorită. ) Nu-s prea multe cântări, nu-s prea multe cântări!… Căci în Templul veciei cel mare, şi fiinţe şi toate-ale Tale lucrări \
vor vibra-n necurmată cântare. )
Ioan17 - John 17 