Ioan17 – John 17

DOMNUL ESTE APROAPE
19 DECEMBRIE 2022
https://gbv-online.org/calendar/286
https://www.youtube.com/watch?v=1s5n9NpwA1Y
https://clickbible.org/meditatii-zilnice/calendarul-domnul-este-aproape-gbv/

Și tu, copilașule, vei fi chemat profet al Celui Preaînalt, pentru că vei merge înaintea feței Domnului, ca să-I pregătești căile, ca să dai poporului Său cunoștința mântuirii prin iertarea păcatelor lor, … ca să-i lumineze pe cei care stau în întuneric și în umbra morții, ca să ne conducă picioarele pe calea păcii.
Luca 1.76,77,79
În acest pasaj, preotul Zaharia profețește despre nașterea lui Isus, Mântuitorul, iar în versetele citate profețește cu privire la viața propriului său fiu. La maturitate, acest copil al lui avea să devină cunoscut ca Ioan Botezătorul, mesagerul lui Mesia. Profeția lui Zaharia prezintă trei mari scopuri ale vieții lui Ioan: el avea să aducă un mesaj al mântuirii, al luminii și al păcii.
Mai întâi, mesajul vestește mântuirea. În ciuda păcatelor noastre, vestea bună este că Dumnezeu oferă iertare – o iertare deplină – prin îndurarea Sa cea mare. Mai mult, predicarea lui Ioan avea să dea cunoștința acestei mântuiri. Este minunat să vestești mântuirea, însă este chiar mai minunat să-i faci pe ascultători să înțeleagă ce înseamnă această mântuire.
Mesajul oferă de asemenea lumină. În mod tragic, cei care aveau nevoie de lumină erau cei care ședeau în întuneric. Poate că odinioară ei încercaseră să găsească o cale, însă acum renunțaseră de tot la ea. În disperare, ei ședeau în umbra morții. Totuși, Dumnezeu nu ne lasă niciodată pradă disperării. Lumina Lui pătrunde chiar și prin cel mai gros întuneric.
Apoi mesajul ne călăuzește pașii pe calea păcii. Căile lui Dumnezeu produc întotdeauna pace – mai întâi în relația noastră cu El, apoi, pe măsură ce noi cultivăm un caracter împăciuitor, în relațiile cu ceilalți credincioși. Trăim în vremuri dificile, însă, dacă umblăm pe calea păcii, inimile noastre vor rămâne calme și încrezătoare. Mesajul lui Ioan ne întemeiază în adevărul lui Dumnezeu și, de asemenea, ne oferă un model pentru a răspândi și noi vestea bună despre mântuire, despre lumină și despre pace.S. Campbell

SĂMÂNȚA BUNĂ
19 DECEMBRIE 2022
https://gbv-online.org/calendar/285
https://www.youtube.com/watch?v=ePfzwLF3e4M
https://clickbible.org/meditatii-zilnice/samanta-buna/

Știu că Tu poți totul și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale. La Dumnezeu toate sunt cu putință.
Iov 42.2; Matei 19.26
Copilul pierdut (1)
La sfârșitul anului 1989, în China, pe zăpadă și pe vânt, un credincios pe nume Xi trecea prin satele din ținutul muntos al provinciei Gansu. Când a ajuns la ultimul sat din traseul său, a observat imediat că ceva nu era în regulă. Oamenii stăteau pe stradă în mici grupuri. „Bună ziua, tuturor. Vă aduc o veste bună.“ — „Taci! Aici nu sunt decât vești rele: astăzi a fost furat un bebeluș.“
Problema era cunoscută în acea zonă. Bandiții furau bebeluși de la țară, pentru a-i vinde la oraș unor familii bogate care nu aveau copii.
„Pot să vorbesc cu părinții?“, a întrebat Xi. — „Dispari! Nu avem nevoie de tine aici!“ — „Vă rog să mă duceți la ei; Dumnezeul meu îi va ajuta.“ Până la urmă l-au condus la coliba părinților nefericiți.
„Vă înțeleg necazul. Însă cunosc pe Cineva care vă poate ajuta. Acesta este Dumnezeul cel viu. O să mă rog Lui pentru dumneavoastră.“ Și a început să se roage: „O, Dumnezeule, care știi toate și care poți totul, Te rugăm să aduci înapoi copilul pierdut. Amin!“. — „Taci și dispari!“, a țipat tatăl. „Noi ne-am rugat dumnezeilor noștri, dar fără izbândă. Poate Dumnezeul tău mai mult?“ Și l-au alungat pe creștin din sat.
Citirea Bibliei: Zaharia 6.1-15 · Marcu 13.14-27

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
19 DECEMBRIE 2022
coordonatori Bob & Debby Gass
https://fundatiaseer.ro/cum-sa-fii-un-inchinator/
CUM SĂ FII UN ÎNCHINĂTOR– Fundația S.E.E.R. România
„Închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh și în adevăr…” (Ioan 4:23)
Astăzi vom vorbi despre ce înseamnă să fii un închinător. Mai întâi de toate, nu există un model al închinătorului. Biblia nu ne spune că trebuie să ne închinăm lui Dumnezeu într-un anume fel. De ce? Deoarece închinarea este o revărsare atât de puternică a inimilor noastre, față de Domnul, încât ea nu poate fi limitată de cuvinte sau definită de un cântec, de un strigăt, sau de tăcere. Domnul Isus a spus (în Ioan 4:23) că „închinătorii adevărați se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl”. În al doilea rând, Dumnezeu ne-a creat ca să ne închinăm Lui. Poate nu te-ai gândit niciodată la aspectul acesta: Dumnezeu ne-a creat ca să facem singurul lucru pe care El nu-l poate face pentru Sine – închinarea! Apostolul Ioan a scris: „Vrednic eşti Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!” (Apocalipsa 4:11) Ceea ce Îi produce plăcere Tatălui nostru ceresc este dragostea și adorarea pe care I-o aduc copiii Săi răscumpărați. În al treilea rând, închinarea poate fi exprimată de copiii răscumpărați ai lui Dumnezeu, oriunde și oricând. Femeia samariteancă credea că adevărata închinare trebuie să fie exprimată pe un munte sacru numit Garizim, în timp ce iudeii credeau că trebuie practicată în templul din Ierusalim. Dar Domnul Isus a spus că ea nu trebuie să se limiteze la biserică sau la o anumită zi a săptămânii. Psalmistul, în stilul său inconfundabil, o spune astfel: „Lăudaţi pe Domnul! Robii Domnului lăudaţi, lăudaţi Numele Domnului! Fie Numele Domnului binecuvântat, de acum şi până în veac! De la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat!” (Psalmul 113:1-3). Așadar, în calitate de copil al lui Dumnezeu tu trebuie să fii un închinător.

https://www.youtube.com/watch?v=JiFEvxhOC9Q

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
19 DECEMBRIE 2022
https://clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/
2 Corinteni 4.16‑18; 5.1‑10
Cu câtă grijă ne ocupăm pentru a întreţine şi a face să prospere omul nostru cel din afară (v. 16)! De‑ar fi la fel de bine îngrijit şi omul nostru dinăuntru! Ceea ce înnoia inima apostolului era acea greutate eternă de glorie (v.17) care nu se putea compara cu încercările prin care trecea. Umblând prin credinţă, nu prin vedere (v.7), privirile sufletului său erau aţintite asupra lucrurilor care nu se văd, dar care sunt veşnice, din care gustase deja, prin arvuna Duhului (v. 5). De aceea el nu se lăsa (cap. 4.1‑16).
Ce teamă, ce înflăcărare ar trebui să stârnească neîncetat în noi gândul cu privire la scaunul de judecată al lui Hristos! Noi nu ne vom înfăţişa acolo ca acuzaţi, mântuirea noastră fiind sigură. Ca într‑un film însă, viaţa noastră întreagă se va derula acolo, dezvăluind tot ce noi vom fi făcut, fie bine, fie rău, şi acestea ne vor aduce fie câştig, fie pierdere. În acelaşi timp, Domnul va arăta acolo cum harul Său a ştiut să scoată strălucire chiar şi din păcatele noastre. Un artist care a terminat restaurarea unui portret deteriorat îşi scoate în evidenţă munca punând alături fotografia tabloului iniţial. Fiind adesea puţin sensibili faţă de păcat, apreciem de asemenea prea puţin harul care ne iartă şi care ne suportă. Scaunul de judecată al lui Hristos însă ne va face în final să realizăm toată imensitatea harului.