Feeds:
Posts
Comments

Archive for December 7th, 2022

Tim Janis1.21M subscribersSUBSCRIBEDChristmas Instrumental Music, The Most Popular Christmas Carols, “Winter Sleigh Ride” By Tim Janis . Popular tradition carols such as O Holy Night, Silent Night, The First Noel, Ave Maria, Joy to the World, O Come all ye Faithful and more, This music will help you find peace and relaxation. Come on a magical beautiful wintery sliegh ride through a wintery forest with peaceful beautiful instrumental Christmas music as your background music. We hope you enjoy the music. Peace and blessings to you all Elizabeth & Tim, Reno, Bella and Roo Roo Hi everyone, Please come join Elizabeth and I for some fun in the sun at Malibu beach 🙂 we hope you can join us 🙂 https://youtu.be/7zB6POgSIUE Hi everyone, please come check out my first Folk Music CD where I sing and play peaceful relaxing folk songs which I wrote. https://amzn.to/3SbVCvZ ALL MUSIC COPYRIGHT TIM JANIS ENSEMBLE INC CRANBERRY ISLAND PUBLISHING

Read Full Post »



DOMNUL ESTE APROAPE
7 DECEMBRIE 2022
https://gbv-online.org/calendar/286
https://www.youtube.com/watch?v=dwQo905tawM
https://clickbible.org/meditatii-zilnice/calendarul-domnul-este-aproape-

Să ajuți tu pe cel rău și să iubești tu pe cei care-L urăsc pe Domnul? De aceea este mânie de la Domnul peste tine.
2 Cronici 19.2
Lecții din viața lui Iosafat (4) – Dumnezeu privește cu atenție la asocierile noastre
La câțiva ani după ce s-a aliat cu Ahab, Iosafat a coborât în Samaria, să-l viziteze. Cu această ocazie, Ahab l-a întrebat: „Vrei să mergi cu mine la Ramot-Galaad?“. Iosafat i-a răspuns: „Eu sunt ca tine și poporul meu ca poporul tău și voi fi cu tine în război“ (2 Cronici 18.3). Oare așa trebuia procedat? Iosafat avea o inimă sinceră pentru Domnul, însă, din nefericire, și-a dat acordul înainte de a-L întreba pe Domnul. Nici măcar după ce l-a auzit pe profetul Mica vestind moartea lui Ahab și pierderea bătăliei, Iosafat n-a avut puterea sau discernământul de a abandona angajamentul pe care-l făcuse și de a se întoarce acasă. Acest lucru aproape că l-a costat viața, însă Domnul l-a scăpat.
Odată întors acasă, Domnul i-a vorbit prin văzătorul Iehu: „Să ajuți tu pe cel rău și să iubești tu pe cei care-L urăsc pe Domnul? De aceea este mânie de la Domnul peste tine“. Într-o altă împrejurare, Iosafat s-a aliat într-o afacere cu Ahazia, fiul lui Ahab, care era nelegiuit. Eliezer a profețit atunci împotriva lui, spunând: „Pentru că te-ai unit cu Ahazia, Domnul a sfărâmat lucrările tale“ (2 Cronici 20.37), și astfel această asociere a fost distrusă.
Aceste două evenimente din viața lui Iosafat ne arată că Dumnezeu ia în serios asocierile noastre, chiar dacă nouă ni se par, uneori, lucruri neimportante. Noi purtăm numele lui Isus, iar Dumnezeu nu va îngădui ca numele Lui să fie asociat cu ceea ce este contrar caracterului Său. Există o diferență între a face bine tuturor oamenilor și a ne asocia cu ei în acțiunile lor. Aceasta este ceea ce Cuvântul lui Dumnezeu numește înjugare la un jug nepotrivit sau inegal (2 Corinteni 6.14-16). Se pare că Iosafat n-a învățat niciodată cu adevărat această lecție, lucru care l-a costat mult pe el și care L-a nemulțumit pe Dumnezeu. El să ne dea harul ca noi s-o învățăm, pentru a glorifica astfel numele Domnului nostru Isus Hristos!
A. Leclerc

SĂMÂNȚA BUNĂ

7 DECEMBRIE 2022
https://gbv-online.org/calendar/285
https://www.youtube.com/watch?v=FwcoS_ESjZw
https://clickbible.org/meditatii-zilnice/samanta-buna/

Te chem în ziua necazului meu, căci îmi vei răspunde.
Psalmul 86.7
„Cred că e cazul să ne rugăm…“
În anul 1945 a trebuit să mă refugiez împreună cu alți nouăzeci de elevi în Austria. Împreună cu trei colegi eram responsabil să fac rost de mâncare. Aveam bani, dar nimeni nu voia să ne vândă nimic.
Eu crezusem cândva în Dumnezeu și mă rugasem. Dar în timpul războiului am renunțat la tot. În acele momente însă mi-am amintit de Dumnezeu și le-am spus colegilor mei: „Cred că e cazul să ne rugăm, ca să găsim ceva de mâncare“. Ei au fost de acord și atunci m-am rugat: „Doamne Isuse, Tu știi cât de flămânzi suntem. Te rugăm, atinge inima următorului sătean, ca el să ne dea ceva de mâncare“.
Când am ajuns la gospodar, el ne-a întrebat: „Ce ați făcut când ați stat acolo grupați?“. I-am spus că ne-am rugat. Omul nu a râs de noi, ci ne-a dat făină, zahăr și ovăz; și ne-a spus: „V-aș fi cerut 30 de mărci, dar voi v-ați rugat, desigur, pentru o minune și vă las totul la 15 mărci“. Și următorul țăran a fost dispus să ne dea grâu și cartofi. Am rămas uimiți… De atunci am învățat din nou să mă rog și să mă încred în Tatăl ceresc; eram rușinat că mi-am adus aminte de Dumnezeu, de Cel care m-a ajutat când mi-a fost cel mai greu, abia atunci când am avut din nou nevoie de ajutorul Său.
Poate și tu ai crezut cândva în Isus Hristos, te-ai rugat și L-ai primit în viață, dar apoi ai trecut ­printr-un necaz și L-ai uitat. Domnul Isus te așteaptă! Oare crezi că aceasta Îl bucură pe Domnul, să ne aducem aminte de El doar la nevoie?
Citirea Bibliei: Habacuc 3.1-19 · Marcu 10.23-31

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI
7 DECEMBRIE 2022
coordonatori Bob & Debby Gass
https://fundatiaseer.ro/cand-se-isca-cearta-in-familie-2/

CÂND SE ISCĂ CEARTA ÎN FAMILIE (2) – Fundația S.E.E.R. România

„Te rog, să nu fie ceartă… căci suntem fraţi.” (Geneza 13:8)

Certurile din familie scot la lumină tot ce e mai rău, și tot ce e mai bun din noi. Însă nu conflictul în sine este problema, ci caracterul!

Neînțelegerea nu face decât să descopere ce este important pentru noi. Prioritatea lui Avraam era familia, a lui Lot: să se îmbogățească; preocuparea lui Avraam era armonia, a lui Lot era auto-conservarea; Avraam era mânat de credință, Lot – de lăcomie; Avraam era unul care dăruiește, Lot era unul care umbla după avantaje.

Să vedem însă ce turnură a luat întâmplarea aceasta. Ce-ar fi trebuit să se întâmple? Cel mai tânăr ar fi trebuit să se supună celui mai în vârstă; ucenicul ar fi trebuit să-l recunoască pe lider; persoana mai puțin spirituală ar fi trebuit s-o recunoască pe cea mai spirituală. Însă Lot a eșuat în toate aceste privințe! Ce s-ar fi putut întâmpla? În calitatea sa de slujitor ales de Dumnezeu, Avraam și-ar fi putut asuma statutul de privilegiat, și-ar fi putut impune voința – dar n-a făcut-o. Ar fi putut să se preocupe de victorie, dar n-a făcut-o. I-ar fi putut pretinde lui Lot restituirea datoriilor, dar a refuzat. Și-atunci, ce s-a întâmplat de fapt?

Mai întâi, Avraam a pus relația mai presus de interesul personal.

În al doilea rând, a renunțat la „drepturile” sale pentru a menține pacea în familie.

În al treilea rând, „a întors celălalt obraz” și s-a lăsat pe mâna lui Lot.

Cel mare a cedat în fața celui mai mic! Cel puternic a avut îngăduință față de cel slab! Cel matur a dat dovadă de înțelegere și bunăvoință față de cel imatur! L-a făcut asta pe Avraam să fie mai slab, iar pe Lot să fie mai puternic? A pierdut Avraam, și a câștigat Lot? Nu! Dumnezeu are întotdeauna ultimul cuvânt! Și iată care a fost: „Ridică-ţi ochii şi… priveşte spre miazănoapte şi spre miazăzi, spre răsărit şi spre apus; căci toată ţara pe care o vezi ţi-o voi da ţie şi seminţei tale în veac.” (Geneza 13:14-15)

Când faci lucrurile după voia lui Dumnezeu, ești cu siguranță pe drumul care duce la pace și prosperitate!

https://www.youtube.com/watch?v=K8CbGVQdheQ

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI
de Jean Koechlin
7 DECEMBRIE 2022
https://clickbible.org/meditatii-zilnice/scripturile-in-fiecare-zi/
1 Corinteni14.1‑19
Mulţi se plâng de slăbiciunea actuală cauzată de lipsa de daruri în adunări. Doresc ei însă arzător darurile, aşa cum versetul 1 îi invită să o facă? Domnul poate Şi‑a propus să vă încredinţeze un astfel de dar şi amână pentru a face descifrabilă în voi această dorinţă arzândă. Cereţi‑l Lui în acelaşi timp cu smerenia care vă va împiedica să vă făliţi cu acest dar; nu este pentru voi, ci pentru Adunare (v. 12). Corintenii, cu siguranţă, se foloseau de darurile lor pentru propria glorie, iar din aceasta rezulta cea mai mare dezordine. Apostolul îi aduce la o dreaptă apreciere a lucrurilor, arătându‑le că darul cu care se lăudau ei cel mai mult, cel al limbilor, era, de fapt, un dar nu atât de însemnat (v. 5). Darul profeţiei, în schimb, era şi rămâne de dorit în mod deosebit. El nu mai cuprinde, ca altădată, revelarea viitorului, ci slujeşte la zidire, la îndemnare, la mângâiere
Versetul 15 ne aminteşte că, pentru a ne ruga, ca şi pentru a cânta, este nevoie de o participare a minţii. Noi, care suntem adesea atât de distraţi în prezenţa Domnului, să ne gândim la ce exprimăm înaintea lui Dumnezeu; şi să punem în aplicare meditaţia în profunzime, având duhul nostru condus de Duhul Sfânt.

Read Full Post »

%d bloggers like this: