CH = Cântările Harului 4 = numărul volumului 322 = numărul cântării CD = Cântările Domnului 00:00 Necontenită slavă CH4/322 03:30 Te-așteptăm Isuse CH9/169 06:04 Să fii răpit în slavă de Isus CH11/17 09:42 Fericita și dulcea Nădejde CH9/25 13:46 O poate mâine vom pleca CH3/31 17:01 Să fie cât de lungă noaptea CH6/144 21:18 Mai trează ține-mi Tu Isuse credința în venirea Ta CH5/52 27:47 Iată Domnu-i chiar la uși CH6/72 32:26 Va birui Lumina CH3/340 37:14 În zbor spre Primăvară CH2/79 41:20 Frumos e viitorul CH1/319 46:00 Încă puțină, foarte puțină vreme CH10/182 48:39 Încă puțin CH2/13 54:12 Mai avem puțin de mers CH7/378 57:00 Țară, Preasfântă Țară CH4/172 01:00:09 Se-apropie Lumina CH1/323 01:02:43 A mea singură nădejde CH10/112 01:05:44 Se-aude pe ulița satului meu CH6/335 01:10:34 Te-așteptăm să vii Isuse CH7/123 01:14:10 Trâmbița din urmă CH3/300 01:17:11 Treziți-vă, treziți-vă din somn CH3/164 01:21:42 Cum tremură-n mână săgeata CH2/315 01:25:45 Purtăm în suflet dor de veșnicii CD2/23 01:30:34 Ochii pironiți spre ce-o să vie CH4/105 01:35:44 Cu dor aștept măreața zi CD2/192 01:40:00 O vino, vino Isuse dulce CH6/223 01:43:37 Cu nădejdea de sus CH7/255 01:49:27 Vino, Te-așteptăm CH3/282 01:55:02 Fericiți călători CH2/294 01:58:06 Când fi-vom dezbrăcați de-a cărnii haină CH8/295 02:02:16 Să ne grăbim prieteni CH2/287 02:04:45 O, clipa revederii Lui CH3/330 02:08:24 Va reveni CH10/314 02:11:52 Maranata CH3/271 02:14:49 Cu cânt de bucurie CH4/35 02:18:48 Domnul nostru vine CH7/273
Te-aşteptăm, Isuse Te-aşteptăm să vii, drumurile lumii sunt tot mai pustii. Dorurile noastre sunt tot mai cu jar vremii aşteptării, pune-i Tu hotar! Te-aşteptăm, Isuse, timpu-i pe-nserat, candela iubirii arde ne-ncetat! Tu, Tăria noastră, toarnă har în noi, ca să nu ne-ntoarcă ochii înapoi! Te-aşteptăm, Isuse, Mire preaiubit, focul aşteptării fă-ni-l mai sfinţit! Dragostea ni-i trează, şi cu-adânc suspin, mai cu dor Te cheamă: Vino, Mire. vin!
http://clickbible.org/…/calendarul-domnul-este- Dar el a părăsit sfatul pe care i l-au dat bătrânii și s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră împreună cu el, care stăteau înaintea lui. 2 Cronici 10.8 Lecții din viața lui Roboam (1) – Dobândirea înțelepciunii Roboam a început să domnească la vârsta de patruzeci și unu de ani. Ieroboam și poporul au venit imediat la el și l-au rugat să le ușureze jugul greu. Roboam a căutat sfat în această privință. Citim că el nu a ascultat de sfatul bătrânilor, ci de cel al tinerilor care crescuseră împreună cu el și care erau probabil de aceeași vârstă cu el. Solomon, tatăl său, a fost cel mai înțelept om de pe fața pământului. Oare văzuse el ceva în fiul său, atunci când a scris: „Am urât toată truda mea cu care m-am muncit sub soare, pentru că trebuie s-o las omului care va fi după mine. Și cine știe dacă el va fi înțelept sau nebun? Totuși, el va stăpâni peste toată munca mea cu care m-am trudit“ (Eclesiastul 2.18,19)? Bătrânii i-au dat un sfat înțelept lui Roboam. Din nefericire, este trist să vedem că el, chiar dacă avea patruzeci și unu de ani, nu dobândise înțelepciune și nici cei care crescuseră împreună cu el. Acest lucru arată încă o problemă a lui Roboam: el se înconjurase cu oameni care gândeau la fel ca el. Nu este suficient să avem părinți sau prieteni înțelepți. Părinții și prietenii nu pot fi întotdeauna în jurul nostru atunci când avem nevoie urgentă de sfaturi. Trebuie să dobândim înțelepciune pentru noi înșine – nu numai înțelepciune naturală, pe care Solomon o avea într-o mare măsură, ci înțelepciune de sus, care vine de la Dumnezeu. Într-adevăr, începutul înțelepciunii este acesta: „dobândește înțelepciune și, cu tot ce ai dobândit, dobândește inteligență“ (Proverbe 4.7), și, într-un fel și mai specific: „teama de Domnul este începutul înțelepciunii“ (Proverbe 4.7; Psalmul 111.10). Deci, „dacă vreunul dintre voi este lipsit de înțelepciune, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu dărnicie și nu reproșează, și i se va da“ (Iacov 1.5). Lucrurile ar fi stat foarte diferit pentru Roboam, dacă el ar fi făcut așa. Să-I cerem Domnului înțelepciune de sus pentru ziua de astăzi! „Iată, temerea de Domnul, aceasta este înțelepciune“ (Iov 28.28). A. Leclerc
http://clickbible.org/…/calendarul-domnul-este-aproape…/ Să găsim o puternică încurajare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte, pe care o aveam ca o ancoră a sufletului, o nădejde tare și neclintită. Evrei 6.18,19 O ancoră sigură În urmă cu aproximativ douăzeci de ani, pe un vapor care se deplasa pe Mississippi, sistemul de control a cedat și căpitanul nu mai avea nicio putere asupra vaporului, fiind mânat de curenți. Necontrolat, vaporul a avariat mai multe case de pe mal și mulți oameni au fost răniți. Salvarea ar fi fost ancora care, dacă ar fi fost aruncată la timp, ar fi oprit vaporul. Dar echipajul nu a reușit acest lucru, deoarece ancora era defectă. Cât de ușor poate fi zguduită viața noastră! O veste rea ne doboară la pământ, o schimbare esențială ne tulbură, o boală ne înfricoșează. Ni se pare că totul se dărâmă. Cum reacționăm în astfel de situații? Unde găsim un sprijin? Cuvântul lui Dumnezeu ne oferă o ancoră sigură și stabilă, o ancoră care ține în furtună și nu se rupe. Ea are un lanț care nu se rupe nici la povara cea mai mare: este speranța adusă de Domnul Isus prin moartea Lui la cruce. Când suntem apăsați de probleme, să ne amintim de ancoră, adică de viitorul nostru la Hristos. Această speranță sigură ne susține și face ca viața noastră să nu iasă de sub control. „Vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiați-vă deci unii pe alții cu aceste cuvinte“ (1 Tesaloniceni 4.17,18). Citirea Bibliei: Daniel 4.25-37 · Psalmul 41.1-8
“…Numele cetăţii va fi: “Domnul (Iahve Shammah) este aici!” (Ezechiel 48:35). În cel de-al douăzeci și cincilea an de robie al lui Israel, lui Ezechiel i s-a făcut cunoscut de către Dumnezeu un alt nume divin: Iahve-Shammah, “Domnul este aici”. El le-a descris casa lor viitoare, Ierusalimul, spunând: “numele cetăţii va fi: “Domnul este aici!” Acest nume nu se aplică numai Domnului Vechiului Legământ, ci în egală măsură lui Isus, Domnul Noului Legământ, al cărui nume “Emanuel” înseamnă “Dumnezeu este cu noi” (Matei 1:23). Asta înseamnă că oricând, în orice loc, în orice împrejurare, pentru fiecare dintre noi, El este disponibil și prezent! Înțelegând asta, David a scris: “Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo; dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării, şi acolo mâna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca” (Psalmul 139:7-10). Cu alte cuvinte, numele Iahve-Shammah ne spune că prezența lui Dumnezeu este tot ce avem nevoie. Mai ții minte când simpla prezență a mamei sau a tatălui tău era suficientă ca să te liniștești și să capeți încredere? Teama, singurătatea, neajutorarea dispăreau când erau ei lângă tine, nu-i așa? În cele mai grele clipe ale poporului Israel, răspunsul lui Dumnezeu a fost mereu același: “Eu sunt aici.” Acele cuvinte garantau că nevoile lor aveau să fie împlinite din belșug! Astăzi, Dumnezeu îți spune și ție: “Eu sunt aici și “nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare… nici înălțimea, nici adâncimea” și nimic altceva din toată creația nu te vor despărți de dragostea Mea!” (vezi Romani 8:38-39). Această promisiune este suficientă pentru oricine. Ia-o și, de azi, du-o cu tine în fiecare zi!
SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI de Jean Koechlin 6 IULIE 2022 https://clickbible.org/meditat…/scripturile-in-fiecare-zi/ Ioan 3.1‑21 Temător, dar presat de nevoile sufletului, Nicodim urmează să‑L întâlnească pe Cel care este Viaţa şi Lumina (cap. 1.4,5). Acest mai‑mare al iudeilor, ilustru învăţător al lui Israel, află de la Învăţătorul venit de la Dumnezeu un adevăr pe cât de străin, pe atât de umilitor pentru el, anume că nici calităţile, nici cunoştinţele, nici vreuna din capacităţile sale omeneşti nu‑i dau dreptul la Împărăţia lui Dumnezeu. Pentru că, de îndată ce păşim în lume prin naştere naturală, o altă naştere ne este necesară pentru a intra în acest domeniu spiritual, cel al familiei lui Dumnezeu! Găsim doi de trebuie în răspunsul Domnului. Unul se aplică omului: trebuie să fiţi născuţi din nou. Celălalt, în opoziţie acerbă cu cel dintâi, se referă la Însuşi minunatul nostru Mântuitor: trebuie să fie înălţat Fiul Omului. Înălţarea lui Isus Hristos prezentată pe cruce, dacă o privesc prin credinţă, mă salvează de la pierzarea veşnică (v. 14,15; comp. cu Numeri 21.8,9), iar dacă o contemplu, mă învaţă să cunosc dragostea lui Dumnezeu pentru lume (deci pentru mine personal) şi dovada supremă pe care a făcut‑o prin aceasta. Lumea nu va fi judecată fără să fi fost mai întâi iubită. Întreaga evanghelie este cuprinsă în acest minunat verset 16! Este mijlocul de salvare pentru păcătoşi fără număr şi acesta n‑ar trebui niciodată să înceteze să ne copleşească sufletele!
Ioan17 - John 17 